Din ceaun coboară în aburi o mămăligă de aur, burduful desprinde bucătoaie de brânză frământată-n sare grunjoasă, friptura te ceartă sfârâitor din crustă și țuica face mărgele de bătrânețe în degetare.

Nu știi ce să aduni mai repede în față și pleoscăi ud din buze. Când crezi că mai gustos de-atât nu se poate, îți prind nările un iz de acrișor nobil. Gâtul ți se întoarce fără să vrei și le vezi: murături venite cu răcoarea beciului și gustul raiului să întregească bucatele.

Și te miri că eu primesc ”Ești o murătură” cu mulțumesc. Păi compliment ca ăsta…