Author: Vlad B Popa

Un orgasm cu spitalizare

O spintecam cum desface prova unui spărgător gheața, o pistonam ca o locomotivă cu abur tâgâdâm tâgâdâm tâgâdâm de se mișca patul ca pe șine, îi dădeam la rame ca fiul lui Poseidon, împingeam în ea ca un titan al munților de mi-era teamă c-o rup în două, în trei, c-o să pocnească bum ca un pepene roșu scăpat pe beton. Era udă ca o piscină olimpică și fierbinte ca un fier de călcat, se zvârcolea săraca de ziceai c-o exorcizez, nici nu mai știa ce e cu ea, nu știa dacă să vină sau să plece, dacă să...

Read More

Blindness – Jose Saramago

Cum, nu-ți place Saramago? Prima carte a laureatului Nobel din 98 pe care am deschis-o a fost Blindness și am închis-o la loc după patru cinci-pagini, un pic iritat. Nu-mi plac trucurile și faptul că paragrafele erau unite câte două-trei și liniile de dialog inexistente, deși personajele vorbeau între ele, m-a făcut să mă simt trișat. Dacă-mi arzi cartofii și după aia îi îneci intenționat într-o tonă de ketchup ca să nu le simt amarul, sau bagi un cadru de zece minute într-un film cu unu care fumează o țigară, că n-ai scenariu și buget, iar după aia îmi...

Read More

Mațe de urs

În mașina după ce șofasem o noapte dus, o noapte întors. Zic doar așa ca să înțelegi contextul din creierașii șoferului… – Știi ce nu am găsit să-mi iau? – face nevastă-mea. – Mmm hă? – Urși din ăia cum îmi place mie cu maț. – Ce urși? – Cu maț, din ăia buni. Hait, o fi luat-o razna soția de la proaspăta vacanță, așa de tare s-a bucurat că am mers și noi undeva că i s-au ars sinapsele. Că altfel nu-mi explic, sunt sigur că dacă nevastă-mea ar fi avut vreo preferință culinară în domeniul mațelor de...

Read More

Doar bărbat sunt

Apuseseră de ceva vreme zilele în care alergam pe crestele munților ca un țap negru, ba apuseseră și cele în care mergeam până la piață fără să obosesc, dar n-a contat, chemarea sălbăticiei era prea puternică după ani și ani de stat cuminți lângă cea mică. Ne-am urcat eu, bărbatul feroce de mai adevărat nu se poate și nevastă-mea care se întreabă mai în fiecare zi cum de-a avut noroc să pună mâna pe așa un exemplar de reușit de zici că după el s-a făcut matrița de barbat fatal, în bibiul off-road pe care-l făcusem rost pentru o săptămâna...

Read More

Diversificare

Nu-mi amintesc nimic din ce-am mâncat în primii ani de viață, n-o fi fost mâncare de stele michelin și de aia, ci abia de pe la șase-șapte anișori când dacă strâmbam din nas la ciorbă îmi diversifica bunica vreo două peste ceafă de-mi venea pofta ca vântu’. Poate de asta nu mi-am închipuit nicio clipă ce teroare poate veni de la un amărât de piure din mere. ”A crescut gâza, tati, de-acuma trebuie să diversificăm.” Cu vorbele astea a pus pe birou un teanc de douăzeci și șapte de kile și o sută patruzeci de grame de hârtii, cu...

Read More